Țara în care fiecare locuitor aruncă 260 de kilograme de mâncare pe an. Unde se situează România în clasamentul risipei alimentare

Peste un miliard de tone de alimente sunt risipite anual la nivel mondial, în timp ce 645 de milioane de oameni se confruntă cu foametea. Gospodăriile sunt responsabile pentru 60% din risipa alimentară, iar cantitatea de mâncare aruncată diferă semnificativ de la o țară la alta.

Resturi de mâncare Foto: arhivă, adevărul

Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite (ONU), Maldivele ocupă primul loc în clasamentul risipei alimentare pe cap de locuitor, cu aproximativ 260 de kilograme de alimente aruncate anual de fiecare persoană.

Datele au fost prezentate de Al Jazeera într-o analiză publicată cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației, marcată în fiecare an pe 16 octombrie. Evenimentul celebrează înființarea Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), în 1945.

Tema din acest an, „Inovează astăzi, hrănește mâine”, atrage atenția asupra nevoii de a dezvolta sisteme alimentare capabile să asigure hrana pentru mai mulți oameni și să reducă pierderile.

Foametea este în scădere, dar rămâne peste nivelul de dinaintea pandemiei

La nivel mondial, numărul persoanelor afectate de foamete a scăzut pentru al treilea an consecutiv, însă situația rămâne mai gravă decât înaintea pandemiei de COVID-19.

Potrivit raportului anual al ONU privind securitatea alimentară și nutriția în lume, aproximativ 645 de milioane de persoane, reprezentând 7,8% din populația planetei, s-au confruntat cu foametea în 2025.

Procentul este în scădere față de nivelul de 8,1% din 2024 și de vârful de 8,6% înregistrat în 2022. Cu toate acestea, numărul persoanelor afectate este cu aproximativ 61 de milioane mai mare decât în 2019.

Africa este regiunea cu cel mai mare număr de persoane subnutrite. În 2025, aproximativ 309 milioane de oameni de pe continent se confruntau cu subnutriția, echivalentul a unuia din cinci locuitori și a aproape jumătate din totalul persoanelor afectate de foamete la nivel mondial.

În Asia, numărul persoanelor subnutrite era estimat la 292 de milioane, reprezentând 6% din populație. În America Latină și zona Caraibilor, aproximativ 32 de milioane de persoane erau afectate, adică 4,8% din populație.

Opt țări se confruntă cu un nivel alarmant al foametei

Indicele Global al Foametei din 2026 evidențiază diferențe importante între țări. Acesta evaluează situația alimentară pe o scară de la 0 la 100, luând în calcul subnutriția, întârzierile de creștere în rândul copiilor, malnutriția acută infantilă și mortalitatea copiilor.

Un scor de cel puțin 35 de puncte indică un nivel alarmant al foametei.

Potrivit clasamentului, opt țări se află în această categorie, șapte dintre ele fiind în Africa. Somalia are cel mai grav scor dintre cele 122 de țări evaluate, fiind urmată de Republica Democrată Congo, Ciad și Madagascar.

Sudanul, Sudanul de Sud, Burundi și Yemenul sunt, de asemenea, încadrate în categoria statelor cu un nivel alarmant al foametei. În cazul acestora, conflictele și lipsa datelor au împiedicat calcularea unui scor.

În timp ce milioane de oameni nu au suficientă hrană, o parte considerabilă din alimentele produse la nivel mondial se pierde înainte de a ajunge pe mesele consumatorilor.

Peste un miliard de tone de alimente sunt aruncate anual

Risipa alimentară apare în toate etapele lanțului de aprovizionare, de la recoltare până la consum.

Potrivit FAO, aproximativ 13% din alimentele produse la nivel mondial se pierd după recoltare, înainte de a ajunge în magazine. Acestea se pot deteriora în timpul depozitării, transportului sau procesării, iar fructele și legumele înregistrează cele mai mari pierderi.

Valoarea alimentelor pierdute înainte de a ajunge în magazine depășește 400 de miliarde de dolari anual, potrivit FAO.

La rândul lor, magazinele, restaurantele și gospodăriile aruncă aproape o cincime din alimentele disponibile consumatorilor. În 2022, cantitatea de alimente risipite în această etapă a ajuns la aproximativ 1,05 miliarde de tone, potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Pentru a ilustra dimensiunea fenomenului, această cantitate ar putea umple 52,5 milioane de camioane cu o capacitate de 20 de tone fiecare.

Gospodăriile generează cea mai mare parte a risipei alimentare, fiind responsabile pentru 60% din total. Restaurantele și celelalte servicii de alimentație publică contribuie cu 28%, iar magazinele cu 12%.

Țara în care fiecare locuitor aruncă 260 de kilograme de alimente pe an

La nivel mondial, fiecare persoană risipește, în medie, aproximativ 132 de kilograme de alimente anual, echivalentul greutății a doi adulți. Din această cantitate, 79 de kilograme sunt aruncate în gospodării.

Există însă diferențe considerabile între state. Potrivit UNEP, țările cu temperaturi mai ridicate tind să înregistreze niveluri mai mari ale risipei alimentare în gospodării. Printre posibilele explicații se numără consumul mai ridicat de produse proaspete și accesul mai redus la refrigerare.

Maldivele ocupă primul loc în clasamentul risipei alimentare pe cap de locuitor, cu aproximativ 260 de kilograme de alimente aruncate anual de fiecare persoană, aproape dublul mediei mondiale.

Pe următoarele poziții se află Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia. În fiecare dintre aceste țări, cantitatea de alimente risipite depășește 210 kilograme pe persoană anual, potrivit estimărilor ONU.

La polul opus se află Spania, unde risipa alimentară este estimată la aproximativ 39 de kilograme sau mai puțin pe persoană anual.

Cum poate fi redusă risipa alimentară în gospodării

Deoarece gospodăriile sunt responsabile pentru cea mai mare parte a risipei alimentare, schimbările din viața de zi cu zi pot contribui la diminuarea cantităților de mâncare aruncate.

Organizațiile care militează pentru reducerea risipei și agențiile ONU recomandă câteva măsuri simple.

Planificarea cumpărăturilor este una dintre cele mai eficiente metode. Verificarea alimentelor existente în frigider și în cămară, stabilirea meniului pentru săptămâna următoare și întocmirea unei liste de cumpărături pot preveni achizițiile în exces.

De asemenea, consumatorii trebuie să înțeleagă diferența dintre mențiunile de pe ambalaje.

Expresia „A se consuma până la” se referă la siguranța alimentară, în timp ce „A se consuma de preferință înainte de” indică perioada în care produsul își păstrează cel mai bine calitatea.

Unele alimente pot fi consumate în siguranță și după data indicată pentru calitate, dacă au fost depozitate corespunzător și nu există alte avertismente.

Depozitarea corectă este la fel de importantă. Frigiderul ar trebui menținut la o temperatură de cel mult 5 grade Celsius, iar fructele și legumele trebuie păstrate în condiții care să le prelungească prospețimea. De exemplu, bananele accelerează coacerea fructelor aflate în apropiere.

O altă soluție este congelarea alimentelor înainte ca acestea să se altereze. Pâinea, mâncărurile gătite, carnea și numeroase fructe și legume pot fi păstrate astfel pentru a fi consumate ulterior.

Reducerea cantităților preparate, în special în cazul orezului și pastelor, poate preveni acumularea resturilor care ajung la gunoi.

În plus, alimentele mai vechi ar trebui așezate în partea din față a frigiderului și a dulapurilor, pentru a fi consumate înaintea celor cumpărate recent.

Resturile alimentare pot fi transformate în preparate noi, iar cojile și cotoarele unor legume pot fi folosite pentru supe și baze de mâncare, dacă sunt potrivite pentru consum. În cazul resturilor care nu pot fi consumate, compostarea este o alternativă la aruncarea lor împreună cu deșeurile menajere.

Risipa alimentară costă economia mondială peste un trilion de dolari

Pierderea și risipa alimentară generează costuri economice de peste un trilion de dolari anual la nivel mondial, potrivit ONU.

Impactul nu se limitează însă la bani. Aruncarea alimentelor înseamnă și risipirea terenurilor agricole, a energiei și a resurselor utilizate pentru producerea, transportul și depozitarea acestora.

Aproximativ 1,4 miliarde de hectare de teren sunt folosite pentru cultivarea alimentelor care nu vor fi consumate niciodată. Suprafața echivalează cu 3,5 miliarde de acri, reprezintă 28% din terenurile agricole ale lumii și este mai mare decât suprafața Canadei.

Risipa alimentară contribuie și la schimbările climatice. Potrivit estimărilor citate de Al Jazeera, pierderile și risipa de alimente generează între 8% și 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.